Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin “gaura cheii” nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.
Gliobastoamele (GBM) cerebrale sunt cele mai agresive tumori din întreagă patologie umană. În statisticile medicale relevante, prognosticul este absolut descurajator, atât pentru pacienți cât și pentru medicii curanți. Supraviețuirea pacienților cu GBM depinde în mod cumulativ de calitatea rezecției chirurgicale, acuratețea examenului histopatologic, acuratețea radioterapiei, a chimioterapiei și a planului de tratament. Dacă una dintre acestea nu este realizată optimal, rezultatul este nesatisfăcător. Cu toate acestea, acolo unde, în cazul fiecărui pacient, neurochirurgul, anatomopatologul, radioterapeutul și oncologul lucrează în mod coordonat, cu maximă acuratețe, rezultatele sunt încurajatoare și constante. Toți acești medici trebuie să lucreze în echipă și să se coordoneze perfect. Poate mai mult ca oricând în medicină, planul terapeutic și deciziile individuale ale medicilor din echipa de GBM trebuie să fie curajoase atunci când flerul medical, experiența și argumentele înclină spre un tratament ”off label”. La NeuroHope, opțiunile terapeutice se pot lărgi cu includerea în studii clinice și autovaccin.
Pentru ca pacientul ce suferă de glioblastom să-și valorifice la maxim șansele, abordarea medicală trebuie să fie perfectă. Chirurgia, diagnosticul anatomopatologic, radioterapia și chimioterapia trebuie să fie optime. Dacă una dintre acestea nu se exprimă optimal tot rezultatul este pur și simplu anulat. În plus toate acetea trebuie perfect coordonate.
Noi, la NeuroHope credem că dacă toți pacienții din statisticile mari ar fi tratați optimal, rezultatele ar fi mult mai bune. Din păcate, într-un sistem de stat nu există timpul și disponibilitatea reală pentru abordarea la nivel de “manufactură” a unor asemenea cazuri. Sistemele naționale de sănătate sunt axate pe volume mari de pacienți și acolo nu există atenția pentru a individualiza la maxim astfel de tratamente.
În România, incidența GBL este de aproximativ 2.5 la 100.000 locuitori, adică în jur de 500 pacienți noi în fiecare an. Dintre aceștia, aproximativ 50% sunt declarați inoperabili și îndrumați direct către chimioterapie/radioterapie cu viză paliativă și importantă pierdere de șansă. În 2021, aproximativ 15% din totalul pacienților cu GBL s-au operat la NeuroHope. Țînând cont de pacienții declarați inoperabili, cca 60% din totalul acestor pacienți, în România ,în 2021 s-au operat la NeuroHope. În statisticile retrospective ale NeuroHope, peste 30% din pacienții noștri erau în viață după 2 ani de zile. Acest rezultat este deja similar cu rezultatele din cele mai prestigioase centre din lume și cu orice statistică la nivel maximal. Trebuie precizat că o bună parte din pacienții noștri au fost operați după ce au suferit o intervenție inițială în alte centre sau după ce au primit indicații directe de paliatie, ceea ce însemnă că foarte mulți dintre ei au venit la noi cu o pierdere importantă de șansă inițială. Prin urmare NeuroHope a acumulat o experiență importantă în acest domeniu dacă judecăm după toate standardele în domeniu.
În statisticile foarte mari sunt incluși pacienți al căror tratament nu a fost unitar. La unii rezecția nu a fost optimă, la alții radioterapia sau chimoiterapia nu au fost optime, la majoritatea nu a existat nicio coordonare sau pur și simplu s-au alocat resurse insuficiente. Prin urmare în cazul în care pacientul este determinat să se lupte pentru viață trebuie să parcurgă toate etapele tratamentului într-o coordonare optimă. Dacă statisticile ar include numai pacienții care au fost tratați optimal, rezultatele ar fi semnificativ mai bune.
STANDARD OF CARE:
Preoperator:
Intraoperator:
Postoperator: